SUCEAVA
SUCEAVA
Suceava este oraşul care reprezintă conjugarea armonioasă a trecutului istoric aflat sub sceptrul Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a prezentului definit prin tehnică, dinamism şi comunicare şi a viitorului european pe care îl construieşte zi de zi fiecare sucevean. Vizitând Suceava veţi găsi o îmbinare perfectă între tradiţie (Muzeul Etnografic şi Muzeul Satului care cuprinde aproximativ 20 de case tipice pentru nordul Moldovei), istorie (Cetatea de Scaun a Sucevei), religie (mănăstiri şi biserici de secol 14 şi 15 aflate în patrimoniul UNESCO) şi nu în ultimul rând parcurile naturale. Toate acestea alături de ospitalitatea recunoscuta a localnicilor fac din Suceava un important centru turistic din nordul Moldovei. Dar Suceava nu înseamnă numai istorie şi turism pentru că ultimele decenii au însemnat investiţii importante în diverse domenii de activitate, în masuri de protecţia mediului, în infrastructura, în utilităţi şi modelare urbană. Obiectivele turistice ale municipiului:
1. Cetatea de Scaun a Sucevei
Cetatea de Scaun a Sucevei este situată în partea estică a oraşului. A fost construită în timpul domniei lui Petru I Muşat (1374) şi a fost atestată documentar la 10 februarie 1388. Fortificată suplimentar de Alexandru cel Bun, puternic consolidată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, cetatea a rezistat unor puternice asedii (1476, 1485, 1497, 1509), nefiind cucerită până la sfârşitul primei domnii a lui Petru Rareş (1538), când a fost ocupată nu prin forţa armelor, ci prin trădarea unor boieri. În perioada 2010-2015, la Cetatea de Scaun s-au întreprins lucrări de reabilitare și consolidare în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. În Cetatea de Scaun au fost amenajate expoziții muzeotehnice permanente în care regăsim, pe lângă materialul informativ scris și audio – video, și momente interactive pentru vizitatori. Majoritatea încăperilor cu exponate și tehnică muzeistică au o altă destinație, răspunzând astfel cerințelor vizitatorilor: sala voievozilor, sala tezaur, monetăria, camera armelor, lapidarium etc., în care sunt amplasate replici de arme, monede, tezaur, scuturi, tronuri. Vizitatorii pot asculta, încă de la intrarea în Cetate, o poveste care se derulează în trei încăperi, pot afla genealogia mușatinilor sau istoria Cetății de Scaun cu ajutorul videoproiecțiilor.
2. Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare
Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare este o statuie din bronz, care elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). A fost realizată în anul 1975 de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului. Constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime totală de 23 de metri (inclusiv soclul) și putând fi văzută din orice punct central al orașului.
3. Muzeul Satului Bucovinean
Muzeul Satului Bucovinean, inclus în Lista monumentelor istorice, reflectă organizarea și activitatea complexă a satului tradițional, arhitectura vernaculară a gospodăriilor și a construcțiilor comunitare, a instalațiilor tehnice care ilustrează ocupațiile, meseriile și meșteșugurile zonei, modul de viață al locuitorilor din Bucovina. Alături de gospodăriile formate din case și anexe, amplasate de-a lungul ulițelor, în vatra satului, ca centru polarizator al vieții comunității, se regăsesc biserica și clopotnița Vama, crâșma Șaru Dornei și școala Securiceni. Organizarea interioarelor constituie o expoziție etnografică aparte care respectă particularitățile zonale ale obiectivelor de arhitectură populară. Cuptoarele, sobele se regăsesc în muzeu într-o varietate de tipuri; mobilierul tradițional, textilele de interior, piesele de port popular completează imaginea civilizației tradiționale bucovinene. Inedit pentru muzeu este reprezentarea vieții spirituale a țăranului prin marcarea riturilor de trecere, nașterea, nunta și înmormântarea.
4. Hanul Domnesc
Hanul Domnesc, situat pe strada Ciprian Porumbescu nr. 5, este unul dintre cele mai vechi monumente ale municipiului Suceava, funcţional şi astăzi. Atestată documentar în anul 1627, clădirea a fost casa lui Miron Barnovschi, domnitorul Moldovei, care a donat-o Mitropoliei Sucevei pentru a fi transformată în han, iar veniturile obținute să fie folosite pentru „luminatul la sfintele moaște”. Astăzi, clădirea adăposteşte Secţia de Etnografie a Complexului „Muzeul Bucovinei”.
5. Muzeul de Istorie
Muzeul de Istorie, situat pe strada Ştefan cel Mare nr. 33, este amenajat într-o clădire construită în stil neoclasic la începutul secolului al XX-lea. Deși clădirea – monument istoric îşi păstrează faţada aproape neschimbată, interiorul a suferit numeroase transformări în cursul timpului, mai ales din momentul în care a devenit sediul Muzeului de Istorie. Construcţia care adăpostea fosta Căpitănie din perioada austriacă a fost transformată pentru a fi utilizată ca muzeu, ultimile modificări realizându-se între anii 2014 şi 2016, în cadrul proiectului european O clădire de patrimoniu-muzeu pentru mileniul III. În cele 29 de săli, expoziţia de bază a Muzeului de Istorie se desfăşoară cronologic, de la cele mai vechi descoperiri arheologice, datând din Paleoliticul Inferior descoperite la Ripiceni (jud. Botoşani) până la revoluţia de la 1989. Cea mai mare parte a expoziţiei se datorează descoperirilor arheologice, începând de la sala 1 şi până la sala 15 inclusiv. Arheologii au pus în valoare evenimente petrecute de-a lungul istoriei în această parte de ţară cu ajutorul celor mai spectaculoase obiecte descoperite unde fiecare în parte poate spune o poveste: obiecte de podoabă, arme, monede, vase, textile arheologice etc.
6. Muzeul de Știintele Naturii
Muzeul de Științele Naturii, amplasat într-o clădire situată în Parcul Central al Municipiului Suceava, a avut inițial rolul de sediu al Școlii populare de băieți (Hauptschule) din Suceava. Aici au funcționat în decursul timpului mai multe instituții de învățământ sucevene. În anul 1976, imobilul a fost preluat de către Muzeul Județean Suceava, care l-a restaurat și a organizat aici, între anii 1976-1977, Muzeul de Științele Naturii. De la intrarea în muzeu, vizitatorul este întâmpinat de un mic grupaj acvaristic, precum şi de un stand cu o ofertă diversificată constând din: pliante, vederi, alte publicaţii editate de muzeu, ceramică, obiecte de podoabă din pietre semipreţioase. Apreciată ca o mare atracţie pentru public, Sala Cristalelor prezintă cele mai frumoase şi valoroase eşantioane de flori de mină existente în patrimoniul muzeului. Deosebite sunt şi amprentele foliare, ca şi fragmentele de animale dispărute, care vin să completeze tabloul evoluţiei vieţii pe Pământ, în decursul erelor geologice. A doua componentă expoziţională se materializează prin abordarea unor noţiuni fundamentale de ecologie, cu referire la: ecosistem, principalele tipuri de ecosisteme terestre, aspecte sezoniere. Se remarcă dioramele: „Turmă de mistreţi”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul cerbilor”, „Haită de lupi – iarna ”. Pe circuitul expoziţional sunt amplasate monitoare şi mijloace audio pentru a reda animalele prezentate în diorame în mediul din natură.
7. Ansamblul „Curtea Domnească”
Ansamblul „Curtea Domnească” este situat în centrul vechiului oraş medieval (Piaţa 22 Decembrie din centrul Sucevei de astăzi), cu Palatul Domnesc, turn locuinţă, turn de poartă și anexe, toate în ruine. Edificat pe parcursul secolelor XIV-XV, a cunoscut mai multe faze de construcţie, începând cu domnia lui Petru I şi până la cea a lui Vasile Lupu, cele mai importante modificări aducându-le Ştefan cel Mare. După mutarea capitalei Moldovei la Iaşi (sec. XVI), a început să-şi piardă din strălucire, fiind demolată în secolul al XVII-lea. Din vechiul palat domnesc, deseori amintit în relatările cronicarilor moldoveni şi ale călătorilor străini, nu se mai păstrează astăzi decât nişte ruine. Ceea ce poate vedea turistul sunt zidurile de incintă de pe latura de nord şi de est prevăzute cu camere, din vremea lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Zidurile s-au conservat pe o înălţime ce oscilează între 1 şi 5 m.
8. Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava
Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou”cu Biserica „Sfântul Gheorghe” situată pe strada Ion Vodă cel Viteaz nr. 2, a fost construită în timp și este cel mai important şi măreţ edificiu religios şi istoric al Sucevei, fiind înscrisă în lista monumentelor UNESCO. Biserica „Sfântul Gheorghe” a fost ridicată între 1514-1522, preluându-se planul bisericii Mănăstirii Neamţului, însă cu dimensiuni mai ample. În anul 1534, în timpul domniei lui Petru Rareş, biserica este acoperită cu pictură în frescă atât la interior, cât şi la exterior. A fost catedrală mitropolitană a Moldovei până la sfârşitul secolului al XVII – lea. Între 1828-1829, Veniamin Costache construieşte un pridvor mic, în faţa intrării de nord. În perioada 1904-1910, biserica a suportat ample restaurări conduse de K.A. Romstorfer. Din pictura exterioară s-au păstrat doar câteva fragmente, pe peretele sudic. Pictura interioară a fost refăcută şi se păstrează şi astăzi, însă tabloul votiv a fost distrus odată cu înlăturarea zidului dintre naos şi pronaos. Celelalte construcţii apar mai târziu: clopotniţa, în timpul domniei lui Petru Şchiopul (1589), clisiarniţa, între 1626-1629 (construită de Anastasie Crimca) şi stăreţia, între 1894-1896. Se constituie ca mănăstire în 1866, fiind subordonată Mănăstirii Dragomirna până în 1905. Astăzi, Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” este sediul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
9. Biserica „Sfântul Gheorghe” – Mirăuţi
Situată la poalele Cetăţii de Scaun a Sucevei (strada Mirăuţi nr. 17), a fost construită între 1375-1391 de Petru I Muşat. Odată cu aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou (1402), biserica a devenit catedrală mitropolitană, urmând ca din vremea lui Alexandru cel Bun şi până în 1522 să funcţioneze ca sediu de încoronare a voievozilor. Astfel se explică, de fapt, denumirea de Mirăuţi: loc unde erau „miruiţi” (sau „unşi”) domnii. Din anul 1415 aici au fost adăpostite, până în anul 1589, moaştele Sf. Ioan cel Nou. Distrusă, se pare, de un cutremur, biserica a fost refăcută în primii ani ai secolului al XVII – lea, devenind biserică parohială. Între 1898-1903, a fost restaurată de arhitectul austriac Karl A. Romstorfer şi pictată de vienezul Karl Jobst. După aproape un secol (1990-2001), biserica a fost din nou restaurată, prilej cu care s-au întreprins unele cercetări arheologice care au scos la iveală mormântul Evdochiei de Kiev, prima soţie a lui Ştefan cel Mare.
10. Biserica Domnițelor
Biserica Domniţelor, este situată în strada Ştefăniţă Vodă nr. 3, în imediata apropiere a Curţii Domneşti din care a făcut cândva parte. A fost ctitorită în 1643 de Vasile Lupu şi avea rol de capelă a Curţii Domneşti. Aici asistau la slujbă membrii familiei domnitorului, în special copiii acestuia („coconi”). De mici dimensiuni, biserica are planul dreptunghiular, cu o absidă circulară spre est şi un pridvor la vest. Turnul-clopotniţă, situat pe latura de nord, este alipit bisericii şi are un subsol boltit, cu funcţionalitate necunoscută. Iconostasul, care datează din secolul al XVII-lea, este o valoroasă piesă de mobilier bisericesc, din lemn sculptat şi pictat.
Dintre cele mai importante investiții în infrastructura turistică și de agrement deschise în municipiul Suceava în perioada 2020-2021 amintim:
1. Zona de Agrement de pe malul râului Suceava este una din principalele zone de agrement inaugurate la sfârșitul anului 2021. Parcul se întinde pe o suprafață de 155.560 mp, pe care s-au amenajat: spații verzi (140.050 mp), alei pietonale și piste pentru bicicliști (9.755 mp), un teren de tenis de câmp, 2 terenuri de badminton/volei, o platformă de fitness și o platformă pentru evenimente culturale. Întreaga zonă este dotată cu mobilier urban, sisteme de iluminat prin corpuri tip spot îngropate, sisteme de irigații și va avea acoperire Wi-Fi;
2. Inaugurarea a 10.926 m de banda pentru biciclete/trotinete;
3. De asemenea, Municipiul Suceava detine un “Sistem integrat de transport public ecologic în Municipiul Suceava” – un proiect amplu, din cadrul căruia fac parte 45 de autobuze electrice precum si o autobaza realizata la standardele europene. Cât de curând, sucevenii vor beneficia de un sistem de transport public ecologic, cu un total de 62 de autobuze electrice, plus un sistem integrat de trafic management, bazat pe soluții inovatoare de eficientizare a transportului public local.
Noua autobază asigură condițiile optime de staționare, încărcare și întreținere a mijloacelor de transport public. Clădirea autobazei cuprinde: * stand de mentenanță, ateliere de reparație și întreținere; * stand pentru verificări auto ITP; * spălătorie auto; * depozite pentru scule și piese; * birouri aferente atelierelor; * vestiare pentru personal; * dispecerat de comandă/monitorizare/control. De asemenea, au fost amplasate 30 de stații de încărcare electrică standard, 10 stații de încărcare rapidă și 1 stație încărcare mobilă. 7 dintre aceste stații sunt montate în 5 locații diferite din oraș (la capăt de linie).