Ținutul Transapuseana, Alba

Despre

Ținutul Transapuseana, Alba

Transapuseana este mai mult decât un drum montan spectaculos din inima Apusenilor, care șerpuiește prin Munții Trascău, oferind priveliști de poveste. Ea este o experiență de neuitat pentru iubitorii de natură, cultură și aventură! Este o destinație care te poartă spre o altă lume, te poartă spre origini. Ea nu este doar o șosea, ci o cale deschisă spre viitor, care leagă oamenii și patrimoniul vernacular. Cu o lungime de aproximativ 78 de kilometri, acest traseu face legătura între municipiul Aiud și zona Bucium – Abrud, traversând sate pitorești precum Râmeț, Ponor, Mogoș și Bucium, unde tradițiile și arhitectura vernaculară încă dăinuie. Unicitatea peisajului cultural străbătut de Transapuseana este dată de șurile și casele cu acoperiș de paie, elemente de identitate locală și atracție turistică. Drumul atinge altitudini de peste 1.100 de metri și oferă acces facil către atracții naturale, precum Cheile Râmețului, Cheile Mânăstirii, Detunatele și Poiana cu Narcise de la Negrileasa.

Experiența completă a Munților Apuseni

Principalele beneficii ale destinației și cele mai recente dezvoltări:
Transapuseana este mai mult decât o șosea montană spectaculoasă din inima Apusenilor, care șerpuiește prin Munții Trascău, până la altitudini de peste 1.100 de metri, oferind priveliști de poveste. Este o experiență de neuitat pentru iubitorii de natură, cultură și aventură! Cu o lungime de aproximativ 78 de kilometri, acest traseu leagă municipiul Aiud de zona Bucium – Abrud, traversând sate pitorești precum Râmeț, Ponor, Mogoș și Bucium, unde tradițiile și arhitectura vernaculară încă dăinuie.
Pe traseu pot fi admirate șurile cu acoperiș de paie - repere esențiale ale peisajului cultural, elemente de identitate locală și atracție turistică a zonei. Ele asigură unicitatea peisajului și sunt parte a patrimoniului tangibil moștenit de comunități. Aceste construcții vernaculare reflectă relația omului cu natura, utilizarea resurselor locale, ingeniozitatea meșteșugurilor tradiționale și coeziunea socială a satului.

În anul 2025 a fost inițiat proiectul Alba Vernaculară, de către Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, care, prin crearea unui Traseu al șurilor cu acoperiș de paie de pe Transapuseana, să pună în valoare un habitat cultural cu valențe identitare, menit să conecteze patrimoniul construit cu peisajul natural spectaculos al Cheilor Râmețului și cu cea mai mare investiție a Consiliului Județean Alba în infrastructura rutieră (Transapuseana-DJ 107 I). În acest sens au fost cartate și documentate 34 de șuri, o casă și un găbănaș cu acoperiș de paie situate în proximitatea șoselei Trasapuseana, pe o lungime de 44 kilometri, începând din satul Cotorășți, com. Râmeț, până în Mogoș, com. Mogoș.
Aceste construcții tradiționale se nasc parcă din pământul locului și sunt una cu el, având rădăcinile adânc înfipte în stâncile Trascăului. Acoperișurile din paie sunt precum niște „cușme” (căciuli) care acoperă fruntea și creștetul bătrânelor construcții. Șurile au viață și au primit câte un nume care face referire la trăsături arhitecturale sau la materialele utilizare neașteptat, la locul în care au fost amplasate, la poveștile din jurul lor sau date despre proprietar: Șurile frățești, Șurile gemene de la releu, Șura cu lespezi de piatră în acoperiș, Șura catedrală, Șurile dintre stânci, Șura apicultorului cu pisici, Șura tânărului fermier, Șura din vale și vecina ei, Șura de peste vale cu clăi, Șura cu faguri, Șura cu cruci etc. Parcurgerea Transapusenei devine interactivă prin inițierea unui joc al identificării șurilor de pe traseu – o „vânătoare” de șuri cu acoperiș de paie. Situate pe dealuri sau în vale, ascunse de pâlcuri de frasini sau după curbele șerpuinde ale șoselei, jocul căutării șurilor din mașina aflată în mers stimulează atenția și spiritul de observație, dar oferă și satisfacții de moment și entuziam la reperarea vreunei șuri. Șoseaua conferă o percepție dinamică a peisajului.

Transapuseana promite să devină un adevărat magnet pentru iubitorii de natură și cultură și o destinație care oferă experiențe de neuitat.
De ce să (re)vin în destinație?
Șurile cu acoperiș de paie se cer descoperite și redescoperite. Ele nu pot fi „epuizate” după o primă vizită. Ele generează un sentiment de întoarcere în timp, de retrăire a copilăriei, conturând un peisaj și o atmosferă ce te poartă în altă lume, deasupra lumii cotidiene în care trăim. În prezent, în țara noastră, astfel de construcții mai pot fi admirate doar în muzeele în aer liber. Spre deosebire de acelea, unele șuri de pe Transapuseana au viață, își păstrează încă funcțiunea originală. Ele adăpostesc animale. Altele, îmbătrânite de timp, au devenit relicve ce amintesc de o lume care trece încet în istorie, dar care poate fi recuperată și redată prezentului. Șurile cu acoperiș de paie devin un simbol al continuității: între tradiție și modernitate, între moștenire și inovație, între comunități locale și rețele culturale mai largi.
Finalizarea lucrărilor de modernizare a drumului nu doar că a îmbunătățit accesibilitatea, dar transformă întreaga experiență turistică din Munții Apuseni, oferind oportunitatea de a descoperi frumusețea naturală și culturală a acestei regiuni deosebite.

Drumul este asfaltat și accesibil pentru toate tipurile de vehicule, fiind ideal pentru escapade de weekend sau circuite turistice în inima Apusenilor. Este practicabil pe tot parcursul anului, iar peisajul natural este spectaculos în orice anotimp!
Atracții turistice pe traseului șoselei Transapuseana:
- Șurile cu acoperiș de paie de pe Transapuseana – elemente de arhitectură tradițională care dau unicitate peisajului
- Muzeul etnografic al comunei Râmeț – situat în satul Brădești, lângă șoseaua Transapuseana. El impresionează atât prin clădirea care adăpostește colecția- o casă veche acoperită cu paie, relocată, cât și prin exponate- artefacte etnografice donate de localnici.
- Situl arheologic de la Râmeț- un cimitir tumular preistoric
- Puncte de belvedere ce oferă panorame spectaculoase spre Cheile Râmețului, Cheile Mănăstirii și alte peisaje naturale
- Pădurea Sloboda (rezervație naturală de tip botanic din anul 1969, Sit Natura 2000) – este pădurea enigmatică a Munților Trascău ce oferă drumețului un peisaj spectaculos, mai ales toamna.
Atracții turistice cu acces de pe Transpuseana: Cheile Râmețului, Cheile Mânăstirii, Detunatele și Poiana cu Narcise de la Negrileasa, bisericile de lemn de la Cojocani și Geogel.

Colaborare şi dezvoltare

Colaborări și proiecte recente menite să pună în valoare destinația
În anul 2025 a fost inițiat proiectul Alba Vernaculară, de către Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, având ca obiective: identificarea, inventarierea, documentarea, cartarea, conservarea-restaurarea, promovarea și valorificarea elementelor de arhitectură vernaculară din Munții Apuseni, printr-o abordare transdisciplinară și holistică integrată. În prima etapă au fost incluse șurile cu acoperiș de paie localizate de-a lungul șoselei Transapuseana, în contextul dării în folosință a acesteia. S-a avut în vedere crearea unui Traseu al șurilor cu acoperiș de paie de pe Transapuseana care să pună în valoare un habitat cultural cu valențe identitare, menit să conecteze patrimoniul construit cu peisajul natural spectaculos al zonei și cu cea mai mare investiție a Consiliului Județean Alba în infrastructura rutieră (Transapuseana - DJ 107 I).

S-a organizat o Școală de vară, în perioada 20-25 iulie 2025, care a reunit 21 de persoane: arhitecți cu experiență în domeniul protejării și restaurării monumentelor istorice, restauratori, istorici, etnologi, ingineri, studenți, masteranzi și o echipă Televiziunii Române din București. Au fost cartate și documentate 34 de șuri, o casă și un găbănaș cu acoperiș de paie situate în proximitatea șoselei Trasapuseana, pe o lungime de 44 kilometri, începând din satul Cotorășți, com. Râmeț, până în Mogoș, com. Mogoș. Arhitecții au documentat în detaliu cinci șuri, o casă și un găbănaș (prin desenarea de relevee, planuri de situație, fațade, detalii etc), iar ceilalți specialiști au realizat interviuri cu localnicii pentru a afla poveștile șurilor. Cercetarea a vizat nu doar arhitectura și scenariile de restaurare a șurilor, ci și funcțiile sociale, economice și rituale ale șurii în economia gospodăriei tradiționale. Activitatea a inclus studierea tehnicilor de realizare a șurilor, a șarpantelor și a învelitorilor din paie în vederea restaurărilor viitoare, precum și realizarea unui jurnal filmat de etnologie. În prezent se lucrează la un volum colectiv de popularizare și de diseminare a rezultatelor cercetării, denumit „Alba Vernaculară: I. Traseul șurilor cu acoperiș de paie de pe Transapuseana”.

Șurile cu acoperiș de paie au fost promovate ca elemente definitorii ale peisajului cultural al zonei, atât în mediul academic-științific, cât și în rândul comunităților locale și al publicului larg, prin expoziții, conferințe, studii, pliante de promovare. Echipa TVR a realizat un documentar despre șurile de pe Transapuseana, denumit „Paie și asfalt” (episodul 1: „Da pe tine cum te cheamă?”, episodul 2: „Oamenii șurilor”, difuzat pe TVR Cultural). Școala de vară a fost selectată și a participat la Bienala Națională de Arhitectură 2025, fiind singura acțiune de acest fel inițiată și desfășurată sub egida unor instituții publice (Consiliul Județan Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia). Reușita s-a datorat și colaborării dintre Consiului Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, pe de o parte, și Asociația ROST (Reabilitare Organică a Satului Tradițional), Muzeul de Istorie Aiud, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultate de Litere, Domeniul Studii Culturale, Direcția Județeană pentru Cultură Alba și Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, pe de altă parte, pentru desfășurarea Școlii de vară. De asemenea, în urma bunei colaborări dintre inițiatorii proiectului și administrațiile locale (primării) au fost identificați factorii de risc care duc la dispariția acestor elemente de identitate locală și peisaj etno-cultural, au fost identificate strategii de conștientizare a comunităților locale asupra importanței păstrării și valorificării patrimoniului moștenit printr-un management sustenabil al acestuia și soluții pentru conservarea, restaurarea și salvarea lor.

Spre sfârșitul anului 2025, s-a intervenit de urgență asupra acoperișului de paie al casei documentate în timpul Școlii de vară. În continuare se fac eforturi pentru a păstra/conserva specificul patrimoniului construit, a stilului tradițional, al unei arhitecturi vernaculare vii (în uz, în funcțiune) și identificarea unor oportunități de a restaura obiectivele de pe traseu.
Ce anume face din destinație un exemplu de succes în management turistic?
Prin acțiunile intreprinse în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii rutiere și al proiectului Alba Vernaculară, șoseaua Transapuseana se conturează deja ca o destinație care poate oferi experiențe de neuitat, depășind statutul altor șosele turistice care străbat zone montane (ca de exemplu Transfăgărășanul sau Transalpina).
Valorificarea patrimoniului vernacular din zonă și transformarea șurilor cu acoperiș de paie într-un landmark al zonei, în reper și atracție turistică, odată cu modernizarea șoselei Transapuseana este parte din strategia pentru o dezvoltare durabilă în zonă și economie sustenabilă asumate. De asemenea, se are în vedere crearea unor produse culturale care să integreze comunitățile în circuitul turistic și reînvierea meșteșugurilor caracteristice regiunii care să mențină/să conserve specificul peisajului etno-cultural, al arhitecturii tradiționale. Proiectul este un exemplu de contribuție la dezvoltarea sectorului patrimoniu cultural printr-un management sustenabil al acestuia, cu impact asupra comunităților locale pe care le conectează la rețele culturale mai largi.

Ținutul Transapuseana, Alba

Despre