Țara Făgărașului este o zonă superbă, plină de istorie și tradiții, cuprinsă între Munții Făgărașului și râul Olt, la mijlocul distanței dintre Sibiu și Brașov.
CETĂȚI
- Cetatea Făgărașului (125 de încăperi și 5 etaje) se aflată exact în inima țării, la km 0 al României. Cu o istorie de peste 600 de ani, este una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăţi medievale din Europa de Est, cunoscută ca cetate care nu a fost niciodată cucerită. Sunt impresionante podurile spectaculoase de acces și șanțul de apărare, transformat într-un lac pitoresc, cu lebede. Cetatea găzduiește Muzeul Țării Făgărașului Valeriu Literat, majestuoasa Sală a Tronului și legenda Fecioarei de Fier (teribil instrument de tortură). Dar și aripa dedicată perioadei opresiunii comuniste (Cetatea a funcționat, ani buni, ca închisoare pentru aproape 1000 de deținuți politici. Țara Făgărașului mai este recunoscută și pentru rezistența memorabilă a grupurilor de luptători din munți, împotriva comunismului )
- Ruinele Cetății lui Negru Vodă, de la Breaza ( Negru Vodă, supranumit Radu Negru sau Radul Negrul Voievod, a fost, potrivit legendei, fondatorul și primul domn al Țării Românești)
BISERICI FORTIFICATE & VECHEA CIVILIZAȚIE A SAȘILOR
- Bisericile fortificate au apărut după marile năvăliri tătare de la 1241, când sașii, colonizați aici cu sute de ani în urmă, erau supuși unei adevărate extincții. Așa că și-au transformat bisericile în fortărețe: le-au înconjurat cu ziduri de apărare, în interiorul cărora se adăposteau și unde îți păstrau proviziile (renumitele Turnuri ale Slăninilor) Apoi, aceste biserici au devenit adevărate centre comunitare și culturale. Nici astăzi nu se dezmint și, atât la Cincu, cât și la Cincșor, bisericile găzduiesc concerte, expoziții de artă, evenimente, etc Nu trebuie ratată nici biserica săsească de la Cârța, ridicată pe ruinele unei impresionante mănăstiri cisterciene de secol XIII.
CULTURA MONASTICĂ ORTODOXĂ
- Bisericile monumente istorice din satele românești, cu picturi murale de patrimoniu sunt locuri vii, în care, duminică de duminică, au loc slujbe care pun în valoare cultura comunităților mici, rurale, cu tot farmecul lor patriarhal.
- Turismul monastic, autentic, pe care îl poți descoperi în mănăstirile vechi, poate fi echivalentul unei regăsiri profunde de sine, într-un spațiu plin de liniște și spiritualitate. Poți vizita, de exemplu, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, renumit centru pentru pictura pe sticlă. Poți porni de aici într-o drumeție montană spre izvorul și chilia părintelui Arsenie Boca, iar, la întoarce, te poți opri la Herghelia Sâmbăta de Jos, înființată cu mai bine de 100 de ani în urmă, ca să admiri caii lipițani (tradiția creșterii rasei de cai lipițani a fost inclusă în patrimoniul UNESCO) Apoi poți merge pe urmele împărătesei Maria Tereza, care a trecut prin foc și spadă populația românească din Transilvania, într-o amplă campanie de catolicizare. Vei afla uluitoarele povești ale rezistenței oamenilor acestor locuri, cum își mutau satele și bisericile în păduri, să scape de prigoana generalului Bucow. Cum au rezistat și au renăscut din propria cenușă.
- Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche, sau "Templul ursitelor", cum mai este cunoscută, este un monument unic în Transilvania, cu o turla săpată adânc în piatră, care face legătura de taină între pământ și cer, printr-o lunetă misterioasă. Deși există numeroase controverse privind originea acestui locaş, majoritatea cercetătorilor afirmă că este o mănăstire creştin-ortodoxă, construită probabil în jurul anului 1700, unde s-au refugiat și călugări din calea prigoanei habzburgice.
- În Țara Făgărașului găsești multe mănăstiri cu povești extraordinare de renaștere din propria cenușă, după martiriul din secolul al XVIII-lea.
PATRIMONIUL TEXTIL
- Poți petrece ore bune la Muzeul de Pânze și Povești, undei vei descoperi o bogată colecție etnografică, cu specific cultural local, un atelier de zestre contemporană lucrată manual și o expoziție inedită, dedicată unui proiect internațional de călătorie cu peste 1 milion de km în portofoliu: "Suveica Mamei Ruța în jurul lumii" (suveica e cel mai popular element de la războiul de țesut) Totul într-una dintre casele construie, la începutul secolului cu bani aduși de peste ocean, în timpul marii migrații a ardelenilor în America - aici existând și o expoziție permanentă dedicată acestui fenomen specific zonei: primul val de emigranți români din toate timpurile (fenomen care a luat o amploare uluitoare în ultima sută de ani)
- Poți merge apoi la Vâltorile de la Lisa. Complexul de instalații tradiționale de prelucrare a lânii “La vâltori” este cel mai vechi din România, datând din anii 1850. Meșteșugul prelucrării lânii cu ajutorul instalațiilor, care pot fi vizitate și astăzi, a fost transmis din generație în generație și încă se mai practică aici.
- Foarte aproape este și Centrul Meșteșugăresc Drăguș "Casa Cojocarului Dumitru Sofonea" - unul dintre cei mai vestiți meșteri cojocari ai României, declarat Tezaur Uman Viu.
- Dacă ești pasionat de patrimoniul textil, mai poți lua parte la unul dintre evenimentele din cadrul proiectului "Acasă, la origini", care se întâmplă foarte des într-una dintre cele 25 de comunități participante din Țara Făgărașului - o campanie de recuperare identitară a portului tradițional (șezători, expoziții itinerante, workshop-uri, vechi obiceiuri readuse la viață, etc)
OBICEIURILE DE IARNĂ - PATRIMONIU UNESCO
Iarna, în Țara Făgărașului, are loc una dintre cele mai vii și bine păstrate manifestări ale tradițiilor ancestrale românești: obiceiul Cetei de feciori. În aproape fiecare sat, pe parcursul tuturor sărbătorilor de iarnă (trei zile de Crăciun, Anul Nou /Sfântul Vasile, Sfântul Ștefan, Boboteaza și Sfântul Ioan) cete de feciori și fete, îmbrăcați în costume populare specifice locului, însoțiți de grupuri de muzicanți autentici, locali, "scot jocul" în sat, la Căminul Cultural. Evenimentele au loc cu porțile deschise și spațiile devin neîncăpătoare pentru adevărate demonstrații de jocuri populare românești, autentice, pe care le joacă întreaga comunitate. Obiceiul Colindatului de Ceată Bărbătească și Jocul fecioresc se află pe lista UNESCO.
DE NERATAT
Movilele de la Șona (satul natal al unuia dintre cei mai bine vânduți artiști români la licitațiile de artă din România, pictorul Ștefan Câlția, sat care seamănă cu o galerie de artă în aer liber, cu case albastre), Transfăgărășanul, Muzeul Badea Cârțan sau Castelul de lut Valea Zânelor.
