Braşov

Orașe care inspiră: Braşov

Oradea | Iași | Timișoara | Constanța | Râmnicu Vâlcea

Municipiul Braşov

Municipiul Braşov, reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume, se află situat în centrul României, în Depresiunea Braşovului, situat la o altitudine de 625 m, în curbura internă a Munţilor Carpaţi. Despre Braşov se spune că este singurul oraş din lume care include în teritoriul său administrativ o rezervaţie naturală, Muntele Tâmpa (960 metri), şi un vârf muntos, Vârful Postăvaru (1.799 m).

Amplasarea la răscrucea principalelor drumuri comerciale dintre Principatele Române într-o zonă de întâlnire a Orientului cu Occidentul, i-a conferit de-a lungul istoriei rolul unuia dintre cele mai importante oraşe ale Transilvaniei, fiind considerat un bastion răsăritean al culturii şi civilizaţiei europene.

Primele urme de locuire ale oraşului datează din a doua epocă a pietrei (neolitic). Epoca bronzului este atestată arheologic în mai multe puncte iar Dealul Melcilor este staţiunea eponimă a culturii Schneckenberg. Numeroase şi bogate în material arheologic sunt şi aşezările dacice, daco-romane şi stră-româneşti, răspândite pe suprafaţa oraşului, care amintesc permanenta locuire a lui, până la apariţia izvoarelor scrise.

În apropierea Brașovului au fost descoperite vestigii din vremea Imperiului Roman. Frontiera de nord-est a Imperiului trecea prin apropierea Municipiului Brașov de astăzi, acum mai bine de 1800 de ani. În centrul istoric (Şchei) s-au găsit urme ale civilizaţiei dacice. Mai târziu, populaţia autohtonă s-a confruntat cu un val de colonişti bulgari, care apoi s-au amestecat între ei.
Din secolul al XIII-lea, pe un fond de populaţie românească, are loc mai întai o colonizare maghiară (secuiască), ulterior cu o populaţie germană (săsească), aceasta în condiţiile stăpânirii regalităţii maghiare în această zonă.

Locul unde s-au aşezat coloniştii germani, localizat în perimetrul oraşului, a fost cetatea Şprenghi, fortificată iniţial cu palisade. După incursiunea tătarilor din anul 1241, această cetate este cucerită şi distrusă, următoarea fortificaţie a oraşului întemeiată tot de coloniştii saşi va fi cetatea de pe Tâmpa - Brassovia. Datorită accesibilităţii destul de dificile spre această cetate dar şi din frica de a nu cădea pradă inamicului – pentru că ea oferea o imagine de ansamblu asupra întregii regiuni, saşii preferă să înceapă să-şi fortifice o nouă aşezare la poalele Tâmpei aşezarea care se găseşte şi astăzi, acest spaţiu conferindu-i două protecţii naturale: Tâmpa şi dealul Warthe, următoarele mijloace de protecţie fiind construite de locuitorii înşişi, zidurile cetăţii care încep să fie construite după anul 1395.

Una dintre aceste aşezări – cu numele Kron în limba germană, respectiv Corona în limba latină - se afla cam în apropierea Bisericii Negre de astăzi, unde pe atunci se ridica o basilică romanică. Cea mai veche menţiune scrisă a aşezării Kron o găsim sub numele de Corona în Catalogus Ninivensis II, o listă a mânăstirilor ordinului premonstratensilor, care atestă că la 1235, deci înainte de năvălirea tătarilor (1241), aici se afla o mânăstire de maici.

În prezent, potenţialul turistic al Municipiului Braşov este unul de excepţie, reprezentând una dintre cele mai importante zone turistice ale României. Varietatea obiectivelor turistice, de la cele naturale, reprezentate în mod special de spaţiul montan, la cele antropice, legate de dezvoltarea medievală a oraşului, a permis dezvoltarea mai multor tipuri de turism. Un rol important îl are turismul cultural, care atrage anual un număr mare de turişti străini, proveniţi în special din vestul Europei. În ce priveşte turismul montan şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, se observă că predomină turiştii români şi cei proveniţi din estul Europei.
Braşovul constituie, de asemenea, o bază de plecare spre reţeaua staţiunilor şi cabanelor din zona montană învecinată, care s-au dezvoltat într-un peisaj deosebit de atrăgător. Mai trebuie amintită şi funcţia de centru climateric, cu calităţi curative remarcabile, legat de condiţiile climatice specifice zonei de contact a Depresiunii Bârsei cu masivele Postăvaru şi Piatra Mare.

Cetatea Braşovului – construcţia ei a început la 1395 la îndemnul regelui Sigismund de Luxemburg; la acea vreme era cea mai puternică cetate din Transilvania. Dintre zidurile şi bastioanele acesteia, cel mai bine s-au păstrat: Bastionul Ţesătorilor (1421-1573), considerat ca o construcţie unică de acest gen din ţară; aici s-a amenajat muzeul ,,Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei”, şi una din vechile porţi – Poarta Ecaterinei, construită în anul 1559 în stilul Renaşterii. În peisajul pitoresc al dealului Warthe, din sistemul de fortificaţii exterioare zidurilor cetăţii se mai păstrează Turnul Alb şi Turnul Negru.

Centrul oraşului – vechea şi noua ,,Piaţă a Sfatului” - este dominat de unul dintre cele mai interesante monumente ale arhitecturii medievale din Municipiul Braşov – Casa Sfatului, vechea primărie. Primul document care atestă existenţa acestei construcţii datează din 1420. Clădirea dominată de un turn înalt de 58 de metri (construit între 1525-1528), denumit ,,Turnul Trompeţilor”, de unde se dădea alarma când oraşul era ameninţat de vreo primejdie, a fost restaurată în stil baroc în 1977. Vechea primărie găzduieşte în prezent ,,Muzeul de Istorie”, unde sunt expuse obiecte din paleolitic şi neolitic (cu piese de ceramică neolitică pictate, de la Ariuşd), până în zilele noastre.

Fără îndoială însă că Biserica Neagră, aflată în imediata apropiere a Pieţei Sfatului, rămâne un important monument al Braşovului. Construită între anii 1385 – 1477, biserica aparţine celui mai vechi stil gotic german. Masivă în ansamblul ei (are o lungime de 89 m şi o lăţime de 38 m, iar turnul care domină întreaga construcţie are o înălţime de 65 m), cu ziduri înnegrite de un incendiu şi de timp, biserica are totuşi multă graţie şi fineţe în detalii. Ferestrele laterale, de pildă, terminate în ogive, sunt înguste, filtrând lumina prin vitralii. Portalurile mai păstrează încă urmele unor ornamentaţii fine, care din păcate au suferit grave avarii. De altfel, multe dintre detaliile ornamentale poartă pecetea ravagiilor timpului, astfel încât firide care adăposteau, cu secole în urmă, statui, acum sunt goale. Impunătoare în exterior, Biserica Neagră pare mai impresionantă îndată ce i s-a păşit pragul. O notă de originalitate în decoraţia bisericii o constituie cele 119 covoare orientale care-i împodobesc interiorul. Multe dintre ele, de o mare frumuseţe şi de o mare valoare artistică, lasă impresia că te afli în sala unui muzeu. Ele reprezintă de fapt daruri făcute bisericii de braşoveni de-a lungul timpului şi mai ales între secolele XV-XVIII. Nimic nu e mai impresionant aici decât un concert de orgă, deoarece Biserica Neagră posedă nu numai una dintre cele mai mari orgi din ţară (76 registre şi 4 claviaturi), ci are şi o excepţională acustică.

Pe lângă Biserica Neagră, în itinerariile turistice ale oraşului Braşov sunt cuprinse şi alte câteva dintre bisericile sale: Biserica Bartolomeu, impunătoare prin masivitatea ei şi prin zidurile puternice prevăzute cu contraforturi, este una dintre cele mai vechi construcţii ale oraşului. Biserica Sf. Nicolae din Schei, ctitorie a domnitorilor munteni şi moldoveni Vlad Călugăru, Neagoe Basarab, Petru Cercel şi Aron Vodă, este un alt monument de mare importanţă. Clădirea alăturată bisericii a adăpostit Prima Şcoala Românească din Schei, cea mai veche şcoală cu limba de predare română, prima din cele trei ţări române (amintită în documente în 1495). Din 1957, aici s-a organizat Muzeul Primei Școli Româneşti, o bibliotecă şi o arhivă istorică ce păstrează tezaurul unor valori ce întregesc imaginea nepreţuită a tradiţiilor noastre de cultură. Colecţia muzeului dispune de lucrări de o valoare foarte mare, unele din aceste piese fiind exemplare unice, ca manuscrisele din secolul al XV-lea, tipăriturile lui Coresi şi a discipolilor săi, colecţia de articole din argint lucrate de meşteşugarii Braşovului

Primele informaţii documentare despre fortăreața de pe Dealul Cetăţii (Martinsberg, Schlossberg), situată între suburbiile „Blumăna” și „Brașovul Vechi”, datează din anul 1529, când oraşul se pregătea să respingă un atac condus de trupele voievodului moldovean Petru Rareş.

La mijlocul secolului al XVI-lea, după instalarea controlului militar al trupelor Imperiului Habsburgic în Transilvania, Cetăţuia dobândeşte un rol tot mai important în cadrul sistemului defensiv al oraşului. În anii 1553-1554, lucrările coordonate de contele de Arco, dezvoltă nucleul mai vechi, căruia îi adosează turnuri de artilerie.
Amenajările defensive ale primelor etape de construcție a „castelului”, cum ar fi ferestrele de tragere cu ambrazuri evazate, au fost obturate de intervențiile ulterioare, fiind însă păstrate galeriile de apărare din lemn ale curții interioare.

În anul 1630, în timpul judelui primar Cristel Hirscher, s-a finalizat construcția cetății bastionare exterioare din cărămidă.

Cetățuia a fost vizitată de împăratul Iosif al II-lea, în 1773 și 1783, și de cuplul imperial Francisc I și Carolina, în 1817.

Aspectul de burg medieval pe care l-a păstrat şi astăzi Oraşul Vechi atrage un mare număr de vizitatori. Ansamblul său central format din Biserica Neagră, Casa Sfatului şi pieţele aferente, prin cele două verticale dominante ale monumentelor respective, turnurile, determină şi azi silueta arhitectonică a nucleului vechi al oraşului Braşov. În linii mari, textura străzilor din Oraşul Vechi este identică celei din secolul al XVII-lea, putând fi urmărite cu multă uşurinţă principalele artere care legau partea de sud-vest a Cetăţii Braşovului, cu partea sa de nord-est şi arterele perpendiculare, în general străzi înguste şi întortocheate.

De asemenea, cartierul Schei, unul din vechile cartiere ale Braşovului, prezintă un interes deosebit. Înspre Schei este aşa numita Poartă a Scheiului, construită în secolul al XIX-lea: o construcţie simplă, în stilul unui arc de triumf cu un arc central mare şi alte două mici, laterale.

Reţeaua obiectivelor turistice este îmbogăţită de Muntele Tâmpa şi Dealul Warthe. Din vârful Tâmpei se deschide înaintea ochilor o privelişte de neuitat, care îmbrăţişează până departe Ţara Bârsei şi Pasul Timişului cu Piatra Mare. Se vede şi Postăvarul, şi Măgura Codlei, şi Piatra Craiului. Poate tocmai de aceea, aici, pe Tâmpa, a fost construită vechea cetate Braşovia, fortăreaţă distrusă pe la începutul secolului al XV-lea.

Poiana Braşov, situată pe versantul nordic al Masivului Postăvaru (Vf. Postăvaru – 1799 m), din cadrul Carpaţilor de Curbură, este la ora actuală cea mai complexă staţiune a sporturilor de iarnă din ţară, situată la o altitudine cuprinsă între 950 şi 1050 m, face parte din Municipiul Braşov.

Asemănătoare în privinţa condiţiilor naturale cu alte staţiuni turistice montane ca Chamonix, Zakopane sau Cortina D’Ampezzo, staţiunea Poiana Braşov şi-a câştigat un binemeritat renume prin integrarea armonioasă în peisaj a dotărilor turistice, prin posibilităţile largi de practicarea sporturilor de iarnă şi prin condiţiile bune de odihnă şi recreere în orice perioadă a anului.

Privită de la înălţime, staţiunea Poiana Braşov pare o mică oază în împărăţia munţilor, îmbrăcaţi în haina verde a pădurilor de molid şi fag, în care vilele şi hotelurile cu arhitectură pe cât de variată, pe atât de modernă, imprimă un plus de pitoresc.

Stratul de zăpadă se menţine timp de 4-5 luni pe an, astfel că sporturile de iarnă pot fi practicate atât de începători cât şi de sportivii de performanţă din noiembrie până în martie. Poiana Braşov deţine cea mai densă şi mai modernă dotare turistică montană din ţara noastră.

Festivalul Olimpic de iarnă al Tineretului European 2013 (FOTE) a fost a unsprezecea ediție de iarnă a evenimentului multi-sportiv organizat de Comitetele Olimpice Europene (COE). Aceasta s-a desfășurat în perioada 17-22 februarie 2013, în stațiunile montane din împrejurimile Municipiului Brașov. Acesta a fost primul eveniment internațional olimpic desfășurat în România.

Conform rezultatelor recensământului din anul 2011, Municipiul Braşov are o populaţie de 253.200 persoane.

La Braşov funcţionează o universitate de stat, Universitatea „Transilvania“, şi Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ Brașov - instituţie de învăţământ superior militar, înfiinţată în 1995.

Universitatea „Transilvania” Braşov este cea mai mare și mai performantă universitate din Regiunea Centru, având optsprezece facultăţi cu o ofertă de 43 de domenii de știință, un număr de peste 20.000 de studenţi şi peste 1.300 de cadre didactice, cercetători și personal administrativ. Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă" este o instituţie de învăţământ superior militar din municipiul Braşov, înfiinţată în 1995.

Principalele produse ale industriei oraşului Braşov sunt cele aparţinând industriei construcţiilor de maşini, industriei uşoare şi alimentare.

Comerţul, transporturile şi serviciile au cunoscut o creştere accentuată în perioada postcomunistă. A fost singurul sector al economiei braşovene care nu a suferit fluctuaţii majore, ci a cunoscut o creştere constantă.